Mar 022011
 

 Arta este oglinda magica pe care o cream pentru a transforma visele invizibile in imagini vizibile.

Pentru a ne vedea chipul folosim o oglinda; operele de arta le folosim pentru a ne vedea sufletul”George Bernard Shaw

de Gheorghe A. Stroia

 

Poet, publicist si artist plastic, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, Constantin Severin s-a nascut in 1952, in Baia de Arama. Absolva, in 1977, Facultatea de Chimie si Ingi­ne­rie Chimica a Institutului Politehnic din Iasi. Face studii postuniversitare de Economie si democratie (Croatia, 1991, bursa Soros) si Societate si cultura (Suedia, 1993, bursa finantata de guvernul Suediei). Dintre cele mai cunoscute scrieri titluri ale sale, amintim: Duminica realului (Editura Junimea, Iasi – 1984); Zid si neutrino (Editura Vlasie, Pitesti – 1994); Wall and Neutrino (Editura Minerva Press, Londra, 1997 – tradu­cere de Liviu Martinescu); Improvizatii pe cifraj armonic (Editura Axa, Botosani – 1998); Axolotul (Editura Masina de Scris, Bucuresti – 1998) ; Orasul Alchimic (Editura Dacia, Cluj-Napoca – 2002); Imperiul Sacru. Manastiri si biserici din nordul Moldovei (Editura Paralela 45, Pitesti – 2003).

Ca artist vizual, este membru al grupurilor 3rd Paradigm (alaturi de artistii internationali Adrian Bayreuther, Alberto D’Assumpçao, Olga Dmytrenko si Izabella Pavlushko) si European Artists - Velbert, Germania, fiind prezent cu numeroase lucrari in muzee si colectii particulare din Romania, Germania, Anglia, Finlanda, SUA, Italia, Elvetia si Ucraina. Dintre expozitiile sale personale, amintim: Text si Timp, septembrie 2004, Complex Muzeal Bucovina, Suceava, Romania (inclusa in Agenda canalului TV EuroNews cu evenimentele culturale majore din Europa); Semnele Timpului, noiembrie 2004, Galeria de Arta NahVision, Stuttgart, Germania(de asemenea inclusa in Agenda EuroNews). Aceste lucrari au fost expuse si la Universitatea Georg August din Goettingen, Germania, in aprilie si mai 2005; Metaforele Timpului, februarie 2006, Galeriile Velea (Transart), Bacau, Romania. Identitati Matrioska, februarie 2007, Galeria de Arta a Universitatii Stefan cel Mare din Suceava; Orasul Alchimic, ianuarie 2009, Galeria de Arta Lascar Vorel, Piatra Neamt, Romania (expozitie promovata de programul Rendez-vous, EuroNews); Suceava mea arhetipala, aprilie 2009, Galeria de Arta Dalype, Oslo, Norvegia; Text si Timp. Expresionismul Arhetipal, noiembrie 2009, Muzeul de Arta Vizuala Galati, Romania, curator Dan Basarab Nanu (director M.A.V.).

Putem afirma ca recunoasterea nationala si internationala a artistului sucevean este o certitudine, talentul sau manifestandu-se prin crearea unor lucrarile unice si – mai presus de orice – inovatoare. Sensibilitatea artistului este cel mai bine exprimata in motto-ul sau, ca o ilustrare a modului in care traieste si se manifesta: “In scrierea japoneza ideograma iubire e reprezentata printr-o inima legata prin cuvinte”. Este un alt fel de a spune ca motivatia artei ca si a vietii trebuie sa fie iubirea. Nu doresc sa reamintesc ceea ce s-a spus despre opera distinsului artist, ci as dori sa va impartasesc impresiile pe care mi le-au produs picturile sale. Am observat (si o spun din perspectiva unui amator de arta) ca fiecare opera a sa este o veritabila poezie, o alegorie a simturilor, o rafinata descriere a starilor in nuante vii, pastelate. Imbinand culorile spectrului luminii, intr-o cromatica speciala, fiecare opera a domniei-sale te va imbogati, convertindu-te in martor al genezei sau in exploratorul unui intreg univers artistic. Cu o rafinata atentie pentru detalii, liniile picturilor pot fi percepute ca rasfrangeri ale luminii, pana dincolo de curbura universului. Ti se va induce astfel senzatia de calatorie in timp, ajungand (fara indoiala) sa privesti din viitor asupra panoramelor propriului prezent.

Cu o minunata aplecare asupra originilor, pictorul cultiva prin lucrarile sale simbolurile initiatice ALFA SI OMEGA, prezentul fiind o ilustrare atemporala a juxtapunerii celor doua axe ale creatiei. Cu un spirit de revolutionar, alatura in operele sale trecutul si prezentul, pictura sa de tip expresionist-arhetipal apartinand in egala masura viitorului. In lucrarile sale, recunoastem elemente ale unor artefacte, ale unor relicve, care au menirea de a reconstitui nuantele de originar, deatemporal. Observam in spatiile geometrice ale picturilor sale, indubitabilul profil al Ganditorului de la Hamangia si siluetele antropomorfe apartinand unor antice culturi. Cel mai des utilizata este silueta de gen feminin, ca simbol al prolificitatii si continuitatii. Alaturand elemente arhaice unor detalii de tip expresionist sau realist, pictorul creeaza veritabile punti cromatice, pe care admiratorul artei sale nu ezita sa calatoreasca, cu o infinita placere. Picturile sale nu sunt simple constructii geometrice. Registrele liniare au profunzimi relevante, constituindu-se in spatii verticale si orizontale, ce pot simboliza ascensiunea sau decaderea, sacrul sau profanul. Ele pot fi, de asemenea,similare unor mozaicuri sau table de sah, semnificand piesele de puzzle ce compun viata – in esenta. Alteori, imbogatite de imagini ale unor capodopere din istoria artei (Jan Vermeer sau Diego Velazquez), picturile sale transforma arta in porti deschise spre nemurire. Simboluri cromatice (cu fatetele finisate si bine conturate) pe care pictorul de utilizeaza, te vor face sa recunosti unele asemanari cu opera brancusiana. Identificam in semnele grafice ale pictorului sucevean simbolurile care au insotit dintotdeauna creatia populara: segmente din Coloana Infinitului, spatii decorate cu simboluri ezoterice sau simboluri ale iubirii, desprinse de pe o Poarta a sarutului.

Severin Constantin

Artistul foloseste o gama variata de culori. Astfel rosul intens se alatura galbenului iar verdele, negrul, ocrul completeaza magia de culori distribuite in starea lor pura. Arta lui Constantin Severin este pe cale sa rescrie ori chiar sa inventeze un nou vocabular artistic, prin conceptia originala si edificatoare. In deplin consens cu viziunea marelui Gauguin care, pe un ton usor profetic, spunea: “Arta este ori plagiere, ori revolutie”, putem afirma ca arta pictorului sucevean este o provocare. Cu siguranta, ea va deveni unul dintre reperele importante ale evolutiei artelor frumoase. Aproape toate tablourile artistului au spatii vaste, dispuse fie central, fie periferic, dar respectand proportiile si simetriile. Ele simbolizeaza – cel mai probabil cerul, universul (la scara macro) si sufletul (omul, la scara micro). Nu putem sa nu amintim aici si minunatele picturi in care pictorul reda frumusetea lacasurilor sfinte din nordul Moldovei, in care Dumnezeu a coborat descult, aducandu-ne sacra lumina din ceruri, pentru a-si putea vedea supusii de aproape. Sunt redate sfintele odoare ale ecumenismului romanesc, lavrele: Sucevita, Putna, Moldovita sau Slatioara (Rasca). Cu siguranta ar mai fi multe de spus, dar as pune punct aici intempestivei mele incursiuni in opera distinsului artist, concluzionand ca fiecare pictura a sa este realizata cu un penel maiestru si imbogatita de o adevarata poezie a simturilor. O fericita asociere de viziuni si efecte, de concepte si simboluri, care fac din arta sa o flacara vie, ce arde cu stralucirea unei stele. Cu certitudine, putem afirma – fara nicio exagerare – ca arta sa este o aventura, intr-o lume necunoscuta multora dintre noi, care poate fi explorata doar de cei dispusi sa-si asume riscurile unui astfel de inaltator demers. Putem spune ca se preschimba radical viziunea pe care o avem despre arta si despre actul artistic – in genere. Rostind taina prin taina, Constantin Severin da un nou sens simbolurilor arhetipale si ne „obliga” la o abordare mai profunda a artei. Folosind cate o culoare pentru fiecare stare a sa, pictorul construieste (dincolo de culori) o intreaga lume, ce poate fi simtita numai transformandu-ne sufletul intr-o harpa, capabila sa vibreze la fiecare atingere. Daca „Arta nu este ceea ce vezi, ci ceea ce ii faci pe altii sa vada” (dupa cum spunea Edgar Degas), atunci pictorul sucevean confirma acest simplu dar profund adevar, prin valentele pe care opera sa le are in peisajul cultural contemporan.